Săptămâna trecută, Statele Unite au adoptat un proiect de lege care vizează exclusiv protejarea liderilor israelieni de arest pentru rolul lor în genocidul comis împotriva palestinienilor în ultimele 15 luni.

Proiectul de lege – care propune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) ca răspuns la mandatele de arestare emise pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant – a fost introdus pe fondul unei schimbări de putere în Congresul SUA, odată cu preluarea controlului de către republicani asupra ambelor camere.

Ashish Prashar, strateg politic și fost consilier al emisarului britanic pentru pace în Orientul Mijlociu, susține că această mișcare a SUA demonstrează un dublu standard îngrijorător în aplicarea dreptului internațional.

„Occidentul a demonstrat practic săptămâna trecută, fără nicio urmă de îndoială, că dreptul internațional nu este cu adevărat conceput pentru a-i trage la răspundere”, a declarat Prashar pentru TRT World.

„Au arătat clar în trecut că dreptul internațional este pentru dictatori africani și pentru Rusia, chiar dacă Occidentul a comis masacre, crime de război și genocid de nenumărate ori.”

Proiectul de lege, numit „Legea de Contracarare a Curții Ilegitime”, urmează acum să fie aprobat de Senat. Acesta propune sancțiuni împotriva celor care sprijină eforturile CPI de a urmări penal americani sau israelieni.

Sancțiunile ar include înghețarea activelor și refuzarea vizelor pentru străinii care contribuie material sau financiar la eforturile Curții.

Aceste sancțiuni au fost propuse în ciuda unui consens tot mai mare în rândul organismelor internaționale și al experților cu privire la natura crimelor de război ale Israelului în Gaza, descrise de Curtea Internațională de Justiție (CIJ) drept genocid în decizia sa provizorie.

Prashar subliniază că SUA nu ar ezita să eticheteze astfel de acțiuni drept genocid, dacă ar servi intereselor sale. El a făcut o paralelă cu Sudanul, unde forțele paramilitare Rapid Action Forces (RSF) au fost acuzate de genocid de administrația Biden.

„(Dar) SUA nu va numi niciodată aceste masacre (din Gaza) un genocid”, spune Prashar.

Prin vizarea liderilor de top ai Israelului în noiembrie anul trecut cu mandate de arestare istorice, CPI a deschis calea pentru mecanisme mai largi de responsabilizare. Oficiali militari, entități corporative și alți actori complice la crimele sistematice ale Israelului ar putea acum să fie supuși unui control juridic.

Națiunile semnatare ale Statutului de la Roma sau ale Actului CPI pot exercita jurisdicția universală pentru a urmări penal indivizi, inclusiv lideri politici și personal militar, pentru complicitate la genocid sau crime împotriva umanității. Această jurisdicție se aplică indiferent de locul unde a fost comisă crima sau de naționalitatea acuzaților sau a victimelor.

Prima aplicare a unei astfel de măsuri a avut loc săptămâna trecută.

Într-o mișcare istorică, o instanță braziliană a dispus poliției să investigheze un soldat israelian acuzat de crime de război în Gaza.

Ordinul instanței pentru o acțiune urgentă de investigare reprezintă un exemplu de referință al aplicării prevederilor Statutului de la Roma la nivel național.

„Ceea ce aș sugera avocaților internaționali este să ia modelul aplicat recent în Brazilia și să acuze persoane conform dreptului internațional pentru crime de război, pentru crime împotriva umanității, în instanțele lor naționale”, adaugă Prashar.

Vor schimba sancțiunile poziția Occidentului?

În urma sancțiunilor propuse de SUA împotriva CPI, multe țări occidentale, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia, sunt susceptibile să se alinieze Washingtonului.

„Cred că vom vedea aceleași guverne, aceiași oameni care au negat constant acest genocid, care l-au înarmat, care nu vor urma acest exemplu”, spune Prashar.

„Acum, depinde de aliații europeni să-și găsească curajul și să se opună SUA, spunând că noi credem în dreptul internațional.”

Washingtonul a reprezentat istoric o provocare semnificativă pentru CPI, opunându-se activ Curții atunci când aceasta investighează crime de război care implică personal american sau aliați, cum ar fi Israelul.

Această tactică de presiune a inclus impunerea de sancțiuni asupra oficialilor CPI și lobby-ul pentru retragerea sprijinului din partea statelor membre pentru investigațiile considerate nefavorabile intereselor SUA.

Dezvăluirile au detaliat ani de supraveghere și spionaj de către serviciile de informații israeliene care vizau oficialii Curții.

Anterior, SUA au sancționat fostul procuror al CPI, Fatou Bensouda, și alți membri ai personalului CPI sub administrația Trump, din cauza investigațiilor Curții privind crimele de război comise de Washington în Afganistan și de aliatul său Israel în teritoriile palestiniene.

Notabil, Bensouda a primit amenințări directe din partea conducerii Mossad, avertizând-o să nu urmărească cazuri care ar putea pune în pericol siguranța ei sau a familiei sale.

Deși administrația Biden a ridicat ulterior aceste sancțiuni, actuala mișcare de a le reintroduce împotriva Curții ridică întrebări semnificative de natură juridică și etică.

Opoziția politică deschisă s-a intensificat, de asemenea. În aprilie 2024, un grup de senatori republicani americani a emis un avertisment către actualul procuror Karim Khan, amenințând cu sancțiuni împotriva lui, a oficialilor CPI și chiar a familiilor acestora, dacă mandatele vor continua.

„CPI și judecătorii știau... că vor fi sancționați, pedepsiți, atacați pentru emiterea acestor mandate de arestare”, spune Prashar.

„SUA nu dorește nicio responsabilitate pentru Israel sau pentru ea însăși, de fapt, pentru aceste crime de război, deoarece responsabilitatea Israelului înseamnă responsabilitatea SUA, deoarece a oferit tot sprijinul, politic și militar, pentru ca Israelul să comită acest genocid.”

Cu toate acestea, sancțiunile SUA sunt puțin probabil să deraieze investigația CPI, deși aceste măsuri ar putea crea obstacole operaționale, cum ar fi înghețarea activelor din SUA sau reticența instituțiilor financiare de a gestiona tranzacțiile CPI.

Când SUA a desfășurat anterior o campanie anti-CPI vizând procurorul și personalul său, a întâmpinat o condamnare globală larg răspândită. Nicio democrație occidentală sau aliat al SUA, cu excepția Israelului, nu a sprijinit campania.

De această dată, reacția ar putea fi și mai puternică, în special în Europa, unde depășirea limitelor de către SUA ar putea muta atenția de la criticile legitime ale CPI la obstrucționarea justiției de către Washington.