România se află în centrul unei furtuni politice după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Candidatul naționalist independent Călin Georgescu ieșise favorit cu 22,94% din voturi.
Georgescu ar fi trebuit să o înfrunte pe Elena Lasconi, din partea partidului pro-reformă Uniunea Salvați România (USR), în turul doi din 8 decembrie, dar alegerile nu au putut avea loc din cauza anulării acestora.
Anularea rezultatelor alegerilor din 24 noiembrie de către Curtea Constituțională a României (CCR), invocând interferențe rusești și nereguli, a aruncat țara în incertitudine politică.
Decizia a polarizat opinia publică, stârnind dezbateri despre starea democrației și influența occidentală în această țară est-europeană.
Alexandra-Alina Iancu, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a declarat pentru TRT World:
„În orașele mari precum Bucureștiul, există un sentiment de ușurare față de anularea alegerilor din cauza tensiunii crescute în ajunul scrutinului. Dar o privire mai atentă dezvăluie nemulțumirea alegătorilor [lui Călin Georgescu] și incertitudinea cu privire la viitor.”
Acest sentiment de confuzie este împărtășit și de Alexandru Damian, director de programe al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE). Descriind atmosfera ca fiind „tensionată și incertă”, Damian spune că lipsa de comunicare din partea autorităților a crescut frustrarea publicului.
„Acum, susținătorii lui Georgescu sunt și mai deranjați de decizie, în timp ce partea pro-europeană o abordează cu prudență”, a spus el.
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile s-a bazat pe rapoarte declasificate ale serviciilor de informații care susțineau interferențe străine în procesul electoral.
Potrivit lui Damian, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a descoperit nereguli, inclusiv contribuții financiare ilegale și o campanie social media extrem de bine finanțată. Tabăra lui Georgescu nu a putut dezvălui sursa acestei finanțări.
„Călin Georgescu a raportat zero cheltuieli în timpul campaniei, ceea ce era practic imposibil, deoarece regulile de finanțare a campaniei în România sunt destul de stricte”, explică Damian.
Iancu adaugă că în special campania lui Georgescu pe TikTok a atras atenția:
„CCR a citat interferența unui guvern străin în procesul electoral și rapoarte declasificate ale serviciilor de informații care documentează nereguli legate de campania online [a lui Georgescu]”.
Călin Georgescu, ascensiune de meteorit
Creșterea rapidă a popularității lui Georgescu a zdruncinat sistemul politic din România. Cândva o figură relativ necunoscută în politică, Georgescu a devenit un nume cunoscut prin conectarea cu alegătorii interesați printr-o campanie care abordează problemele lor.
Unii analiști îi atribuie ascensiunea angajamentului său direct cu probleme care rezonează profund cu preocupările românilor obișnuiți.
„Oamenii sunt înnebuniți după acest tip”, a declarat Ioana Gomoi, analist politic și consultant în diplomație, pentru TRT World din București. Popularitatea lui Georgescu a crescut organic datorită concentrării sale pe probleme precum șomajul în rândul tinerilor, reforma educației și pacea, a spus Gomoi.
Georgescu are „un sprijin real” de la bază, a spus Gomoi, deoarece abordează probleme pe care politicienii tradiționali le-au ignorat mult timp.
„El vorbește despre pace, șomajul în rândul tinerilor, emigrarea tinerilor români, prăbușirea sistemelor educațional și agricol”, spune Gomoi, subliniind că aceste subiecte au un apel larg într-o țară obosită de decenii de stagnare politică.
„Românii sunt obosiți”, spune Gomoi. „Avem democrație de peste treizeci de ani, dar nimic nu s-a schimbat. Georgescu vorbește despre probleme care îi interesează pe oameni.”
Deși nu este afiliat niciunui partid oficial, Georgescu a câștigat un sprijin popular semnificativ, în special folosind TikTok și alte platforme digitale. „Este cel mai bun influencer pe care l-a avut vreodată România”, spune Gomoi.
Damian de la Centrul Român pentru Politici Europene este de aceeași părere. „A fost surpriza alegerilor și a reușit să convingă alegătorii, mai ales printr-o campanie foarte bine concepută pe TikTok, care amestecă conspirațiile, teoriile ciudate și discursul de extremă dreapta.”
De la birocrat la lider naționalist
Deși presa occidentală l-a prezentat pe Georgescu drept un outsider politic, acesta nu este străin serviciului public. Cariera sa se întinde pe decenii în funcții guvernamentale și internaționale, în special în domeniul mediului și al dezvoltării durabile.
Georgescu și-a început cariera diplomatică în 1991, ca șef al Biroului pentru Mediu din Parlamentul României. De-a lungul anilor, a deținut funcții precum cele de consilier al ministrului mediului (1992), secretar general în cadrul Ministerului Mediului (1997-1998) și director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă din București (2000-2013). El a jucat un rol-cheie în elaborarea Strategiei naționale de dezvoltare durabilă a României.
Pe plan internațional, Georgescu a fost președinte al Centrului European de Cercetare pentru Clubul de la Roma (2013-15), director executiv al Institutului ONU Global Sustainable Index din Geneva și Vaduz (2015-16) și raportor special al ONU pentru drepturile omului și deșeurile periculoase (2010-2012). De asemenea, a reprezentat România în comitetul național al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.
În 2020 și 2021, Georgescu a fost propus ca prim-ministru de Alianța pentru Unirea Românilor.
„Oamenii îl descriu pe Georgescu ca fiind nou, dar el nu este cu totul necunoscut. El nu a apărut pur și simplu din senin - a fost prezent în diverse funcții”, spune Gomoi, adăugând că stilul său articulat de comunicare și acreditările sale internaționale au contribuit la formarea imaginii sale.
Retorica lui Georgescu l-a diferențiat și mai mult. Expunând stilul său distinctiv de comunicare, în special utilizarea TikTok, Iancu observă: „El folosește un limbaj mistic și uneori liturgic pentru a transmite idei politice. Vorbește despre patrie, divinitate și „ridicarea la nivelul conștiinței colective”... Își încadrează candidatura în „munca pe care o realizăm, împreună unii cu alții și cu Dumnezeu””.
Această retorică, împreună cu poziția sa suveranistă și criticile la adresa NATO și UE, rezonează cu un segment semnificativ de români deziluzionați de narațiunile politice tradiționale.
Invocarea valorilor tradiționale de către Georgescu, în special accentul său pe religie și pace, atrage generațiile mai în vârstă. „El vorbește despre religie, despre Dumnezeu. Aceste lucruri rezonează, în special cu generațiile mai în vârstă”, explică Gomoi.
Reticența sa de a susține implicarea în conflictul Rusia-Ucraina l-a făcut și mai îndrăgit de o populație obosită de tensiunile globale. „Românii nu vor război cu Rusia sau cu altcineva. Vrem doar pace și să fim lăsați în pace”, subliniază ea.
Afirmații „pro-ruse”: O tendință politică în Europa de Est?
Anularea alegerilor, justificată prin acuzații de interferență rusă în campania lui Georgescu, a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la credibilitatea instituțiilor democratice din România.
Deși recunoaște necesitatea de a investiga influența străină, Gomoi subliniază lipsa de dovezi concrete împotriva lui Georgescu.
„Dacă a fost susținut de Rusia, avem nevoie de dovezi solide”, spune ea. „Fără asta, această anulare pare mai mult o încercare motivată politic de a marginaliza un candidat care contestă statusul quo.”
Ea pune la îndoială, de asemenea, calendarul acuzațiilor, întrebându-se de ce nu s-au luat măsuri mai devreme. „Unde au fost agențiile de informații înainte ca Georgescu să devină un favorit? Este ca și cum nu l-au luat în serios până când nu a devenit o amenințare reală.”
Gomoi observă că situația din România reflectă o tendință mai largă în Europa de Est, unde candidații naționaliști sau independenți sunt adesea catalogați drept „pro-ruși” de către puterile occidentale.
„Există un model clar”, spune ea, adăugând că «dacă îți exprimi scepticismul cu privire la politicile UE sau NATO sau pur și simplu pledezi pentru pace, ești imediat etichetat drept pro-rus», spune ea, adăugând că «acest lucru nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în întreaga Europă».
Gomoi a făcut o paralelă cu Georgia, unde partidul de guvernământ Visul Georgian s-a confruntat cu acuzații similare din partea UE și a Occidentului.
„Se pare că există un efort de a se asigura că doar liderii pro-occidentali și pro-UE ajung la putere, în timp ce vocile independente sunt marginalizate sub pretextul protejării democrației”.
Ea a susținut că o astfel de marcă subminează suveranitatea națiunilor mai mici.
„Românii sunt oameni inteligenți. Putem vedea prin aceste narațiuni. Vrem ca vocile noastre să fie auzite, nu respinse ca interferențe străine doar pentru că nu ne aliniem perfect cu politicile UE sau NATO.”
Gomoi spune că majoritatea românilor sunt împotriva războiului. „Dacă întrebi majoritatea oamenilor dacă ar lupta cu Rusia sau Ucraina, răspunsul lor ar fi un nu clar. Ei nu vor să lupte cu nimeni - ei vor pace”, spune ea.
„Cred că acest sentiment este împărtășit de mulți din întreaga lume, în special de generația tânără. Oamenii vor doar să aibă locuri de muncă stabile, să își crească copiii în pace, să călătorească liber și să construiască prietenii în întreaga lume. Războiul nu aduce nimic altceva decât sărăcie, dificultăți economice, oameni fără adăpost și valuri de refugiați. Nimeni nu dorește așa ceva, iar noi cu siguranță nu dorim așa ceva.”
Deriva României: este de extremă dreapta sau antisistem?
Anularea alegerilor a evidențiat, de asemenea, o altă tendință îngrijorătoare: creșterea politicii de extremă dreaptă în România. „Cu siguranță, România înclină spre forme mai radicalizate de politică. ... Dreapta naționalistă a fost foarte activă politic de la alegerile parlamentare din 2020”, spune Iancu.
Damian este de acord, dar oferă o perspectivă nuanțată: „România nu înclină spre extrema dreaptă, dar votul anti-sistem din Parlament, care se ridică acum la 32% și care include partide de extremă dreapta, este îngrijorător pentru o țară care a îmbrățișat întotdeauna valorile pro-UE.”
Analiștii indică cauze subiacente precum nemulțumirile economice, nemulțumirea față de partidele tradiționale și creșterea costului vieții. Aceste probleme au creat un teren fertil pentru figuri precum Georgescu, care exploatează cu abilitate nemulțumirea publică prin retorică conspiraționistă și naționalistă.
Gomoi subliniază că anularea a lăsat mulți români dezamăgiți de instituțiile lor democratice.
„Oamenii s-au săturat de aceleași jocuri politice”, subliniază ea. „Ei vor schimbare. Chiar dacă Georgescu nu este candidatul perfect, popularitatea sa a trimis un mesaj clar clasei politice: ascultați de popor sau suportați consecințele.”
Va candida Georgescu din nou?
Viitorul politic al României depinde de formarea unui nou guvern și de calendarul noilor alegeri prezidențiale, cel mai probabil în martie 2025.
Discuții informale sunt în curs între partidele pro-europene pentru a forma un guvern de coaliție, dar există multe provocări în acest proces.
„Chiar dacă partidele din parlament ajung la un acord, vor exista perioade turbulente din cauza nivelului ridicat de fragmentare parlamentară și a diversității ideologice a noii coaliții”, avertizează Iancu.
„Întregul proces electoral trebuie să înceapă din nou, ceea ce ar putea dura luni de zile”, spune Gomoi, subliniind potențialele eforturi de a-l exclude pe Georgescu din viitorul proces.
„Probabil că vom vedea candidați noi și Georgescu ar putea fi împiedicat să candideze. Vor găsi ceva împotriva lui, așa cum au mai făcut cu un alt candidat, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Șoșoacă a fost exclusă din cursa prezidențială (din cauza presupuselor sale opinii pro-rusești)”, explică el.
Cu toate acestea, Gomoi a avertizat că descalificarea lui Georgescu s-ar putea întoarce împotriva clasei politice.
„Împiedicarea lui Georgescu să candideze din nou nu ar face decât să sporească dezamăgirea publicului. Nu este vorba doar despre el, este vorba despre problemele mai mari pe care le reprezintă. Oamenii vor să fie auziți și nu vor înceta să ceară schimbare.”
Popularitatea lui Georgescu reflectă frustrări mai profunde cu privire la traiectoria României în cadrul UE și NATO. În timp ce românii apreciază oportunitățile oferite de statutul de membru al UE, există o nemulțumire crescândă față de inegalitățile percepute.
De exemplu, Gomoi a subliniat inegalitățile în ceea ce privește ajutorul de stat, cum ar fi sprijinul financiar mai mare pentru refugiații ucraineni.
„Odată cu apropierea Crăciunului și a Anului Nou, avem multe persoane în vârstă care nu găsesc mâncare pe masă. Există oameni care nu își pot permite medicamentele”, a spus ea.
„Țara noastră trebuie mai întâi să aibă grijă de propriul popor”.
