În urma unei schimbări dramatice pe piața globală a dronelor militare, Türkiye a devenit în mod spectaculos cel mai mare furnizor de vehicule aeriene fără pilot (UAV) și drone dotate cu arme, potrivit unui raport recent al Centrului pentru o Nouă Securitate Americană (CNAS).
Această ascensiune a detronat liderii anteriori, precum Statele Unite și Israel, marcând o nouă eră în proliferarea dronelor.
Raportul CNAS, publicat la începutul acestei luni, subliniază că din 2018, Türkiye, China și SUA au realizat în total vânzări de 69 de drone dotate cu arme către 40 de țări diferite.
Türkiye singură a reprezentat un procent copleșitor de 65 la sută din aceste vânzări, China contribuind cu 26 la sută, iar SUA rămânând mult în urmă cu doar 8 la sută.
Experții susțin că dronele turcești au devenit lideri de piață datorită accentului pus de Ankara pe dezvoltarea industriei de apărare interne.
„Capacitatea Türkiye de a dezvolta UAV-uri avansate este rezultatul direct al eforturilor sectorului său de apărare de a face fața provocărilor legate de accesul la tehnologie străină, în special în momente critice când aliații tradiționali, precum SUA și Israel, au impus restricții sau au refuzat vânzările", spune Murat Aslan, conferențiar universitar la Universitatea Hasan Kalyoncu.
La început, UAV-urile erau sisteme relativ simple, utilizate în principal pentru recunoaștere, supraveghere și sprijin în luptă, potrivit acestuia.
„De-a lungul timpului însă, UAV-urile s-au transformat în platforme sofisticate, capabile să realizeze diverse sarcini utile, ceea ce a extins semnificativ rolul lor în războiul modern."
Dominația Türkiye pe piața globală de drone este alimentată de succesul companiilor de apărare precum Baykar, Roketsan și Aselsan, care au jucat roluri cruciale în dezvoltarea dronelor militare ale țării.
Bayraktar TB2 dezvoltat de Baykar, în special, a devenit un simbol al expertizei turcești în domeniul dronelor, fiind utilizat pe scară largă în conflicte precum războiul din Nagorno-Karabah dintre Azerbaidjan și Armenia.
Pe lângă TB2, drona Akinci dezvoltată de Baykar este un UAV mai avansat, de înaltă altitudine, care a îmbunătățit și mai mult statutul Türkiye pe piață ca producător de drone avansate.
O călătorie deloc ușoară
Ascensiunea Türkiye către vârf nu a fost una lină, țara confruntându-se cu obstacole în aprovizionarea cu componente. Și ea a decis și decizând prin urmare să producă propriile sale sisteme.
Potrivit lui Aslan, Türkiye a întâmpinat obstacole semnificative în primele etape ale dezvoltării de UAV.
„În anii 1990, când Türkiye a încercat să cumpere UAV-uri străine precum Heron-ul israelian, existau restricții operaționale severe, inclusiv necesitatea ca personalul israelian să opereze sistemele în locul operatorilor turci."
Această dependență și întârzierile în obținerea de informații în timp real de la dronele străine au determinat Türkiye să înceapă propriul program de producție UAV, spune el.
Roketsan și Aselsan, actori cheie în sectorul apărării al statului turc, au contribuit, de asemenea, la ascensiunea țării.
Roketsan se specializează în sisteme de rachete și integrarea armelor pe drone, în timp ce Aselsan se concentrează pe sisteme de avionică avansată, comunicații și sisteme de război electronic care sporesc capacitățile UAV. Împreună cu Baykar, aceste companii au făcut Türkiye drept lider în producția de sisteme de drone de înaltă tehnologie pentru uz militar.
În 2022, când șase țări au intrat pentru prima dată pe piața dronelor, toate au decis să achiziționeze Bayraktar TB2 de la Baykar, consolidând dominația Türkiye.
Akinci, o dronă de generație mai nouă, cu capacitate mai mare de încărcare și senzori avansați, trezește, de asemenea, un interes internațional tot mai mare, întărind influența crescândă a Türkiye în tehnologia militară.
„Necesitățile Türkiye în materie de UAV-uri erau cândva satisfăcute de furnizori străini. Însă, în urma unei decizii politice a guvernului turc la începutul anilor 2000, companiile din domeniul industriei de apărare au făcut pași semnificativi pentru a crește producția internă", spune un oficial senior Baykar.
„Acest lucru a permis dezvoltarea mini-dronelor, dronelor tactice, dronelor de atac și a sistemelor de incursiune care acum deservesc Forțele Armate Turce și organele de aplicare a legii."
Rezolvarea independentă a provocărilor
Un pas important în producerea dronelor turcești a fost crearea capacității tehnice și de producție interne.
Aslan spune că Türkiye a făcut fața provocărilor critice legate de aprovizionare prin diversificarea sau producerea locală a componentelor.
„În ciuda embargourilor asupra pieselor esențiale, Türkiye a reușit să creeze un efect multiplicator în producție, mai ales după ce a realizat că dependența de sistemele externe nu mai poate garanta siguranța națională."
Experții susțin că dezvoltarea UAV-urilor precum ANKA, cu designul și capacitățile lor unice, a reprezentat un progres major pentru industria de apărare a țării.
Exporturile de drone ale Türkiye, de când a depășit China în 2021, au înregistrat o creștere considerabilă. Baykar, care a exportat 83 la sută din producția sa încă de la începutul anilor 2000, a înregistrat exporturi de 1,8 miliarde de dolari în 2022.
Studiul CNAS subliniază că era dominației SUA și israeliene pe piața dronelor „a apus de mult", creând loc unor alternative mai rentabile din Türkiye, China și Iran.
Această tendință a mărit dramatic transferul global de drone dotate cu arme, cu Türkiye în prim-plan.
În prezent, Türkiye este unul dintre principalii producători de drone militare, în frunte cu Baykar, Roketsan și Aselsan, ascensiunea sa refelectând schimbări mai largi în puterea militară globală. UAV-uri accesibile și de ultimă generație precum Bayraktar TB2 și Akinci remodelează războiul modern, plasând Türkiye drept actor central în acest sector crucial de apărare.
Aslan de la Universitatea Hasan Kalyoncu subliniază că producerea unui UAV dotat cu arme nu se rezumă doar la platforma în sine, ci include și muniția și sistemele de control.
„Roketsan a jucat un rol crucial prin dezvoltarea de muniții avansate, în timp ce Aselsan a furnizat sprijin electric și electronic, iar Havelsan a contribuit cu software-ul necesar.
„Aceste companii publice de apărare au jucat un rol determinat în modelarea UAV-urilor, dar fără producția internă de muniție, Türkiye ar fi fost în continuare dependentă de furnizori externi."
