Pe măsură ce anul 2024 se apropie de final, extinderea remarcabilă a BRICS iese în evidență ca fiind cea mai importantă poveste geopolitică a anului.

BRICS a apărut neoficial la orizontul politicii mondiale încă de la mijlocul anilor 2000. Totuși, în acest an, blocul a trecut de la o simplă apariție la o ascensiune spectaculoasă, promițând o ordine mondială multipolară mai echitabilă.

Această schimbare a fost declanșată de o creștere fără precedent a numărului de membri, parteneri și susținători globali ai blocului.

Semnificativ, „răsăritul” BRICS din acest an a accelerat „apusul” hegemoniei grupului G7 condus de SUA în politica mondială.

Pentru cei care au ratat această schimbare de paradigmă, ascunsă sub alte titluri de știri – Gaza, Ucraina, alegerile din SUA și Siria – 2024 este un an de cotitură pentru BRICS.

Evenimentele din acest an au arătat că ordinea mondială se îndreaptă în sfârșit către un peisaj geopolitic echilibrat. Și 2024 ar putea marca sfârșitul tendințelor imperialiste ale unui mic grup de țări occidentale conduse de SUA.

Anul a pregătit scena pentru o ordine mondială deschisă, justă și echitabilă, condusă democratic de Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud – formațiunea inițială BRICS – și de noii membri și parteneri ai blocului.

Cursa pentru BRICS

O privire rapidă asupra cronologiei evenimentelor arată de ce 2024 este un punct de cotitură pentru politica mondială.

Pe 1 ianuarie, patru noi țări– Egipt, EEmiratele Arabe Unite, Iran și Etiopia – s-au alăturat oficial BRICS, crescând numărul membrilor blocului de la cinci la nouă.

Apoi, în octombrie, blocul a atins un nou punct de referință când BRICS a invitat o duzină de țări să devină „națiuni partenere” – Algeria, Belarus, Bolivia, Cuba, Indonezia, Kazahstan, Malaysia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam.

Anunțul a fost făcut în cadrul Summitului BRICS din Kazan, Rusia, la care a participat și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan.

Important, Türkiye – un membru cheie al NATO – a primit, de asemenea, statutul de partener BRICS, iar Erdoğan a declarat că legăturile în dezvoltare ale Türkiye cu grupul BRICS nu reprezintă o alternativă la angajamentele sale existente, cum ar fi apartenența la NATO și candidatura la UE.

Ministrul comerțului din Türkiye, Omer Bolat a confirmat oferta la mijlocul lunii noiembrie, spunând: „În ceea ce privește statutul Türkiye de membru [al BRICS], ni s-a oferit statutul de membru partener. Acest [statut de partener] este procesul de tranziție în structura organizațională a BRICS.”

Este clar că multe țări s-au aliniat pentru a colabora cu BRICS în acest an, unele ca membri cu drepturi depline, altele ca națiuni partenere.

În plus, s-a raportat anterior că cel puțin 40 de țări sunt interesate să se alăture blocului.

Două mesaje pentru Occident

Povestea creșterii BRICS continuă. Două evoluții recente au subliniat și mai mult cât de dornic este blocul să aducă schimbări pozitive într-o lume în care umbra imperialistă a Occidentului în frunte cu SUA se micșorează.

Una este o mișcare simbolică de creare a unei alternative globale pentru dolarul american. Cealaltă este un impuls pentru colaborarea internațională în domeniul dezvoltării inteligenței artificiale în afara cercului strâns unit al Occidentului.

În timpul summitului BRICS din 2024 de la Kazan, liderii au dezvelit în mod ceremonios o „bancnotă BRICS” simbolică.

Steagurile membrilor fondatori ai BRICS sunt imprimate în relief pe bancnotă. Deși nu este o monedă funcțională, prezentarea a marcat aspirația plină de entuziasm a BRICS de a explora alternative la dolar, văzut adesea ca un instrument folosit de SUA pentru a domina economia mondială.

Deși transformarea unei monede BRICS în realitate pare prematură, ideea însăși semnifică aspirațiile membrilor de a găsi o cale de ieșire din dominația dolarului.

În contextul în care se vorbește tot mai mult despre „de-dolarizarea” comerțului internațional, prezentarea bancnotei BRICS a deranjat cu siguranță câteva persoane din G7.

Mai ales după 23 octombrie, când BRICS a aprobat oficial decontarea plăților transfrontaliere în monedele locale. Blocul dorește să creeze un sistem economic care să nu se bazeze pe vehicule financiare controlate de SUA, cum ar fi SWIFT, un mecanism de plată occidental.

Celălalt eveniment care nu putea fi bine primit de G7 a avut loc la 11 decembrie.

În timp ce participa la o conferință la Moscova privind inteligența artificială, Putin a declarat că Rusia va colabora cu BRICS și cu alte națiuni pentru a dezvolta inteligența artificială. Scopul menționat este de a construi o alternativă la tendința predominantă a SUA de a încerca să domine singură noua tehnologie.

G7 vs. BRICS: Schimbarea realității

Având în vedere că BRICS își extinde rapid amprenta la nivel mondial, se pune întrebarea - ce înseamnă cu adevărat ca G7 să piardă teren în fața BRICS?

Realitatea în schimbare este la fel de sumbră pentru G7 pe cât este de interesantă pentru BRICS.

G7, sau Grupul celor șapte, este un club de facto al așa-numitelor șapte economii cele mai avansate, care cuprinde SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Japonia și Italia. Acesta include, de asemenea, UE, un bloc economic format din 27 de țări europene.

Pilotat de Washington, G7 încearcă de ani de zile să modeleze relațiile internaționale, economia globală și relatarea mediatică, recunoscând rareori contribuțiile altor puteri precum China, Rusia, Türkiye și India.

În prezent, dinamica puterii s-a schimbat. G7 își pierde în mod constant avântul și puterea - un lucru de neconceput în urmă cu un deceniu. În 1990, ponderea G7 în PIB-ul mondial era de 66% și a rămas ridicată timp de mai mulți ani.

Pe atunci, Occidentul în frunte cu SUA putea declanșa în mod arbitrar războaie, intervenea în afacerile interne ale țărilor nealiniate și trimitea Banca Mondială și FMI în țările sărace.

Lucrurile s-au schimbat în timp. În 2022, ponderea G7 în PIB-ul global a scăzut la 44%.

Observați că, de la retragerea trupelor americane din Afganistan în 2021, Washingtonul nu a început niciun nou război. Nu a demonstrat capacitatea de a rezolva pașnic conflictele și haosul din Ucraina, Gaza, Siria și Yemen.

De ce BRICS este diferit

În contrast puternic, ponderea BRICS în PIB-ul mondial a crescut la 37%. Totuși, în ciuda poziției sale din ce în ce mai puternice în economia mondială, blocul nu a manifestat tendințe de a declanșa războaie sau de a efectua intervenții.

Această abordare echilibrată este posibilă deoarece BRICS este un grup mult mai descentralizat de guverne cu perspective geopolitice diverse și politici externe pacifiste, în comparație cu G7, axat pe imperialism.

În perspectiva anului 2025, G7 are de făcut o analiză de conștiință. Grupul BRICS, denumit în prezent BRICS+ ca urmare a extinderii sale, găzduiește aproximativ 40 % din populația lumii.

Țările sale dispun de resurse naturale abundente pe care statele membre ale G7 nu le pot ignora. Iar blocul cuprinde piețe de consum masive pe care se bazează multinaționalele din țările G7.

În timp ce războiul din Ucraina, criza din Fâșia Gaza, victoria în alegeri a lui Donald Trump și haosul din Siria ocupă manșetele ziarelor, ascensiunea tăcută a BRICS este în mod clar una dintre cele mai importante povești de transformare ale anului.