"Terra Nil", un joc de strategie lansat în martie anul trecut, se deosebește de jocurile obișnuite prin faptul că pune accentul mai degrabă pe reconstrucția ecosistemelor decât pe distrugere. În ciuda scepticismului inițial, jocul a atras 300 000 de jucători, demonstrând că temele crizei climatice pot produce rezonanță.

Designerul de jocuri Sam Alfred perfect conștient de provocarea cu care se confruntă în încercarea de a crea un joc video având în centrul său criza climatică.

Clasamentele celor mai vândute jocuri sunt pline de titluri care promovează distrugerea și violența, nu interacțiunea constructivă cu mediul.

Cu toate acestea, „Terra Nil", un joc de strategie proiectat de Alfred și lansat în martie anul trecut, îi pune pe jucători să reconstruiască ecosisteme - și a atras de atunci 300 000 de jucători, potrivit editorului Devolver Digital.

„Nu mai știu câți oameni au respins jocul sau și-au bătut joc de el, din cauza naturii sale, pentru că este un joc care nu are de a face cu împușcarea oamenilor sau expansionismul dezlănțuit", a spus Alfred.

„Mediul a fost punctul central al jocului. Unicul obiectiv a fost încercarea de a arăta jucătorilor și altor dezvoltatori de jocuri și oamenilor că este posibil să construiești un joc de strategie fără exploatarea mediului."

Respectându-și cuvântul, tânărul de 30 de ani din Africa de Sud îndeamnă jucătorii „Terra Nil" să ajute la decontaminarea zonelor radioactive cu floarea-soarelui și să salveze Marea Barieră de Corali, alături de alte sarcini legate de climă.

El nu este primul designer care include un mesaj ecologic în jocurile sale - și nici primul criticat pentru asta.

În 2017, jocul de construcție a orașelor „Cities: Skylines" a lansat o extensie specială numită Green Cities (Orașe Verzi), unde jucătorii puteau crea metropola lor ținând cont de poluare și de gestionarea mediului.

„Îmi amintesc că extensia Orașe Verzi a fost ceva care a polarizat surprinzător publicul", a spus Mariina Hallikainen, director executiv la Colossal Order, studioul finlandez din spatele jocului.

„Am primit de fapt feedback că acum stricăm jocul mergând pe linie politică."

Echipa din spatele jocului neagă existența vreunui mesaj politic explicit, sublinind că jucătorii pot alege să își facă orașul verde sau nu.

Și alte studiouri nu au fost descurajate să introducă problematica climatică în jocurile lor.

Părintele tuturor jocurilor de strategie, "Civilization", a inclus criza climatică într-o versiune a celei de-a șasea ediții în 2019.

Aproximativ trei miliarde de persoane joacă jocuri video cel puțin o dată pe an și activiștii pentru climă țintesc de mult timp acest public potențial.

Chiar și Organizația Națiunilor Unite a încercat să creeze un joc dedicat climei - „Mission 1.5" - despre care a spus că a jucat de mai mult de șase milioane de persoane.

Superputere

Profesioniștii din industrie s-au unit în mai multe colective pentru a vedea cum pot include problema climei în jocurile lor.

Studiouri, asociații comerciale și investitori au format "Playing for the Planet", o alianță susținută de Organizația Națiunilor Unite, care a organizat în fiecare an, începând din 2020, un "Green Game Jam".

Alți profesioniști din industrie s-au unit pentru a forma o ramură climatică a Asociației Internaționale a Dezvoltatorilor de Jocuri (IGDA) în 2019.

„Aveți o superputere: sunteți creatori de jocuri", le-a spus Arnaud Fayolle, director artistic la editura Ubisoft și motorul principal al ramurii climatice a IGDA, la conferința lor de anul trecut.

"Puteți vorbi cu trei miliarde de jucători de pe întreaga planetă care au deja încredere în ceea ce aveți de spus, puteți prezenta probleme complexe într-un mod distractiv și captivant pe care școlile nu îl pot reproduce niciodată."

Ramura IGDA reunește aproape 1 500 de profesioniști din industrie, profesori universitari și specialiști în ecologie și climă, care își împărtășesc experiența pentru a introduce în jocurile video problemele climatice și pentru a încuraja jucătorii să se implice.

„Ideea este să generăm un impact cultural pozitiv prin estetică, arta povestirii, mecanicilor și tehnologiei jocurilor", a spus Fayolle.