Verda, o studentă de 18 ani de la Universitatea Bogazici din Istanbul, spune că obișnuia să petreacă zilnic multe ore pe social media.

Nevoia constantă de a-și verifica telefonul și de a rămâne conectată cu rețeaua ei de prieteni prin WhatsApp și Snapchat i-a creat o dependență.

 „Mi-a diminuat atenția și concentrarea asupra studiilor”, spune ea pentru TRT World.

 În era digitală de astăzi, platformele social media au devenit parte integrantă din viața adolescenților.

Platforme precum YouTube, TikTok, Facebook, Instagram și Snapchat permit utilizatorilor să creeze și să împărtășească conținut, să interacționeze cu alte persoane și să păstreze legătura cu prietenii, făcând din acestea o parte importantă a rutinei lor zilnice.

 Un sondaj realizat în 2022 pe un eșantion de aproximativ 1 300 de adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani a arătat că 35 % dintre aceștia utilizează cel puțin una dintre aceste platforme importante de socializare de mai multe ori pe zi. Acest angajament ridicat reflectă rolul social media în a-i ajuta pe adolescenți să rămână conectați și să se simtă susținuți, deși impactul său poate varia foarte mult.

Impactul cognitiv și psihologic

 Aplicațiile social media, prin însăși concepția lor, au fost create pentru a crea dependență, folosind indicii pentru a declanșa un răspuns din partea utilizatorilor, ceea ce duce la întărire și poate contribui la formarea obiceiurilor și la dependență.

Un raport UNESCO publicat anul trecut susține, de asemenea, acest lucru. Acesta subliniază că TikTok creează dependență, datorită videoclipurilor sale scurte și captivante, care pot afecta durata de atenție și obiceiurile de învățare, făcând mai dificilă concentrarea asupra activităților educaționale și extracurriculare. Adolescenții sunt mai sensibili la puterea aplicațiilor. Pe măsură ce adolescenții învață să își dezvolte abilitățile sociale, social media creează o nevoie de validare și aprobare din partea colegilor lor. A fi acceptat sau respins pe social media poate avea un impact semnificativ asupra activității și dezvoltării creierului.

Fazilet Seyidoglu, psiholog clinician cu sediul în Istanbul, Turcia, explică în continuare: „Adolescenții sunt adesea marginalizați pentru că nu sunt activi pe social media sau pentru că nu țin pasul cu tendințele actuale. Pentru adolescenții cu ADHD sau cu fobie socială, social media devine o modalitate eficientă de evadare în care își pot ascunde identitatea. Adolescenții cu ADHD sunt biologic mai predispuși la dependența de social media din cauza eliberării de dopamină asociată cu aceste platforme.”

 Există o legătură clară între dependența de social media și o serie de probleme cognitive și psihologice. Stimularea constantă din partea acestor platforme poate perturba capacitatea creierului de a se concentra, ducând la scăderea concentrării și la supraîncărcarea cognitivă, un fenomen denumit uneori „putregaiul creierului”.

 Acest termen surprinde degradarea cognitivă care rezultă din implicarea superficială într-un flux constant de conținut digital.

Rolul familiei

 Verda s-a numărat printre cei norocoși, deoarece părinții ei au intervenit pentru a o ajuta să renunțe la dependență, încurajând interacțiunile față în față cu prietenii ei, cum ar fi mersul la cinema în loc de vizionarea de filme pe dispozitivele lor portabile.

 De asemenea, părinții au încurajat-o pe Verda să viziteze membrii familiei extinse și să-și invite prietenii. Părinții ei au reușit să transforme interacțiunea online a fiicei lor cu prietenii de la școală într-o interacțiune fizică în viața reală, într-un mediu social sănătos.

 Alții nu sunt atât de norocoși și este posibil ca familiile însele să fie cele care au declanșat dependența, spune Seyidolgu. „Cele mai multe crize ale adolescenților legate de social media provin de la faptul că familiile însele sunt dependente de social media. Părinții au încetat să le acorde atenția pe care adolescenții o doresc, așa că aceștia caută atenție online.

 Seyidoglu subliniază importanța implicării părinților. „Părinții nu ar trebui să își lase copiii singuri, ci ar trebui să petreacă timp de calitate cu ei. În loc să folosească dispozitivele electronice pe post de suzetă, părinții ar trebui să se implice în activități precum excursii de familie și vizite la membrii familiei extinse pentru a promova un mediu mai sănătos.”

Școlile reacționează la criză

 Ca răspuns la preocupările legate de impactul social media asupra performanței academice, școlile din întreaga lume au luat măsuri semnificative.

 Mai multe instituții au impus restricții privind utilizarea smartphone-urilor, în special în timpul perioadelor cruciale, cum ar fi pregătirile pentru examenele din ultimul an de liceu al elevilor. Aceste măsuri sunt menite să reducă distragerea atenției și supraîncărcarea cognitivă cauzate de social media, ajutând astfel elevii să se concentreze mai mult asupra studiilor.

TRT World a dıscutat cu directorul adjunct al unei prestigioase școli private din Istanbul, Tugba Ocak Katirci, care a explicat că pentru a aborda „natura omniprezentă a dependenței de telefon”, școala sa a emis o politică de restricționare a telefoanelor elevilor pe parcursul zilei, cu excepția cazurilor de necesitate.

 „Accesul constant la smartphone-uri și la platformele de social media a condus la o generație de indivizi cărora le este dificil să se deconecteze de la dispozitivele lor, chiar și pentru perioade scurte. Această dependență poate avea efecte dăunătoare asupra capacității de atenție, performanței academice și bunăstării generale”, spune Katirci. Politica școlară face obligatorie cooperarea elevilor, aceștia fiind obligați să predea telefoanele la începutul zilei de școală și să le preia la sfârșitul acesteia astfel utilizarea telefonului devine limitată în timpul orelor de curs, creând un mediu de învățare mai concentrat și mai productiv.

Majoritatea elevilor din clasa a XII-a (ultimul an de liceu) renunță complet la telefoanele lor inteligente, deoarece își dau seama de necesitatea de a se concentra și de a studia pentru examenul anual de admitere la universitate. Notele obținute la examenul anual de admitere la universitate vor determina competitivitatea universității la care studentul se va putea înscrie, prin urmare, crucialitatea studiului în ultimul an de școală este înțeleasă de mulți elevi cu viitoare performanțe înalte.

 Katirci continuă: „Dependența adolescenților de social media a devenit o preocupare majoră în era digitală de astăzi. Accesul constant la smartphone-uri și la platformele de social media a condus la un timp excesiv petrecut în fața ecranului în rândul adolescenților, cauzând o serie de probleme precum tulburări de somn, declin academic și izolare socială.”

Scăderea duratei de atenție afectează în mod direct performanța academică. Elevii care se străduiesc să se concentreze sunt dezavantajați în mediile educaționale tradiționale care necesită o concentrare susținută, ceea ce afectează rezultatele academice și oportunitățile viitoare.

 Având în vedere concurența din ce în ce mai mare pentru obținerea burselor, studenții care se confruntă cu probleme de atenție se pot afla într-un dezavantaj. Comitetele de acordare a burselor caută de obicei candidați cu rezultate academice solide, implicare extracurriculară și calități de lider. Cu toate acestea, dacă deficitele de atenție conduc la note mai mici și la performanțe diminuate, acești studenți s-ar putea confrunta cu provocări.

Viitorul umanității și al educației

 Utilizarea internetului în mediile educaționale, care include utilizarea site-urilor de socializare pentru cercetarea evenimentelor curente, prezintă un paradox: în timp ce instrumentele digitale oferă resurse valoroase, acestea contribuie, de asemenea, la distragerea atenției.

 Pentru a face față acestei provocări, educatorii și factorii de decizie trebuie să elaboreze strategii care să echilibreze beneficiile resurselor digitale cu nevoia de a menține concentrarea și sănătatea cognitivă.

 Instituțiile de învățământ, părinții și dezvoltatorii de tehnologii trebuie să colaboreze pentru a crea medii care să promoveze atenția susținută și bunăstarea mentală. Aceasta ar putea implica punerea în aplicare a perioadelor de dezintoxicare digitală, încurajarea practicilor de mindfulness și reproiectarea abordărilor educaționale pentru a minimiza distragerea atenției, valorificând în același timp beneficiile tehnologiei.

8 sfaturi de la un chirurg american pentru minimizarea riscurilor în timpul utilizării social media

Verda spune că ieșirile în familie și timpul petrecut în aer liber cu prietenii au ajutat-o să reducă dramatic utilizarea social media.

 „Conectarea cu prietenii în viața reală este mai satisfăcătoare, din punct de vedere spiritual și emoțional”, adaugă ea.

 Dar, la fel ca mulți alți adolescenți din întreaga lume, Verda admite că este greu să trăiască fără social media: „Nu-mi pot imagina un viitor fără social media”.

 Pe măsură ce societatea navighează prin aceste complexități, viitorul educației și al burselor va depinde probabil de capacitatea noastră de a ne adapta și de a aborda aceste provocări emergente. Pentru succesul generațiilor viitoare este esențial să ne asigurăm că progresul tehnologic sporește dezvoltarea cognitivă și academică, în loc să o împiedice.